EN 14825 este un standard european esențial pentru evaluarea performanței sezoniere a pompelor de căldură și a sistemelor de aer condiționat. Acesta completează și extinde standardul EN 14511, oferind un cadru detaliat pentru calculul performanțelor în condiții de sarcină parțială și pentru testarea eficienței sezoniere, esențială în contextul directivei pentru ecodesign și etichetare ecologică (Eco-design și Ecolabeling).
Ce sunt SCOP și SEER?
Scopul principal al EN 14825 este să furnizeze o metodologie pentru calculul performanței sezoniere a pompelor de căldură și aparatelor de aer condiționat. Aceasta se referă la doi parametri cheie:
- SCOP (Seasonal Coefficient of Performance) – coeficientul de performanță sezonier în regim de încălzire.
- SEER (Seasonal Energy Efficiency Ratio) – raportul de eficiență energetică sezonier în regim de răcire.
Acești indicatori permit evaluarea mai precisă a performanței echipamentelor pe parcursul întregului an, ținând cont de variațiile de temperatură exterioară și de cerințele de sarcină ale sistemului.
Testarea în Condiții de Sarcină Parțială
Una dintre inovațiile aduse de EN 14825 este introducerea condițiilor de testare în sarcină parțială. În loc să evalueze performanța unui aparat la capacitate maximă, acest standard prevede testarea la diferite puncte de funcționare, corespunzătoare unor temperaturi exterioare specifice (A, B, C, D și, pentru climate reci, punctul G). Aceste puncte reflectă condiții reale de funcționare, ajutând la obținerea unei imagini mai precise asupra eficienței unui sistem de climatizare sau încălzire pe durata unui sezon.
SCOP-ul obținut (SCOPON) reprezintă o medie ponderată a performanței măsurate la aceste puncte de sarcină parțială. Pentru calcularea SCOPNET, se iau în considerare și consumurile auxiliare de energie, cum ar fi consumul în stand-by sau pentru încălzirea carterului.
Calculul Performanței Sezoniere
Performanța sezonieră este calculată folosind o simulare bazată pe temperaturile exterioare și pe puterea necesară de încălzire sau răcire. Temperatura exterioară de referință (Tdes) poate varia între -22°C, -10°C și +2°C, în funcție de climatul de referință. Sistemul este evaluat pe baza unui model liniar care presupune că necesarul de energie variază în mod direct proporțional cu temperatura exterioară, până la o valoare de zero la 16°C.
Această metodologie asigură o evaluare realistă a performanței sezoniere, oferind informații valoroase atât pentru consumatori, cât și pentru producători. De asemenea, permite optimizarea performanței echipamentelor prin ajustarea parametrilor în funcție de condițiile climatice specifice.
Diferența dintre PLR și CR
Pentru a înțelege pe deplin modul în care se calculează performanța echipamentelor, este esențial să înțelegem doi termeni cheie:
- PLR (Part Load Ratio) – descrie raportul între sarcina necesară la o anumită temperatură exterioară și sarcina la temperatura de proiectare.
- CR (Capacity Ratio) – descrie raportul între sarcina necesară și capacitatea maximă a pompei de căldură la o temperatură exterioară dată.
Aceste două concepte sunt similare, dar CR variază în funcție de temperatura exterioară, deoarece capacitatea maximă a unei pompe de căldură poate depinde de temperatură.
Puterea la sarcină parțială (PLR): Raportul include și performanțele echipamentului la diferite niveluri de sarcină parțială (de exemplu, la 25%, 50%, 75% din capacitatea maximă). Aceste informații sunt esențiale pentru a înțelege cât de bine funcționează echipamentul la diferite temperaturi exterioare și cerințe de încălzire sau răcire.
În contextul standardului EN 14825, punctele A, B, C, D, E și G reprezintă diferite condiții de testare utilizate pentru evaluarea performanței pompelor de căldură și a aparatelor de aer condiționat la sarcină parțială. Fiecare punct corespunde unor temperaturi exterioare specifice și unor cerințe diferite de încălzire sau răcire, reflectând condițiile reale de funcționare pe parcursul unui sezon. Iată o explicație pentru fiecare dintre aceste puncte de testare:
1. Punctul A
- Temperatură exterioară: Aproximativ 12°C
- Reprezintă o condiție de funcționare ușoară, unde cerințele de încălzire sau răcire sunt minime, deoarece temperatura exterioară este relativ ridicată.
2. Punctul B
- Temperatură exterioară: Aproximativ 7°C
- Acesta este un punct de testare la care echipamentul trebuie să livreze o putere moderată de încălzire sau răcire. Este un scenariu comun în multe climate temperate.
3. Punctul C
- Temperatură exterioară: Aproximativ 2°C
- Reprezintă o condiție de testare mai dificilă, unde echipamentul începe să fie mai solicitat pentru a menține confortul termic.
4. Punctul D
- Temperatură exterioară: Aproximativ -7°C
- La această temperatură scăzută, echipamentul trebuie să funcționeze la o sarcină mai mare pentru a oferi încălzirea necesară. Acest punct este critic pentru evaluarea performanței în climate mai reci.
5. Punctul E
- Temperatură exterioară: Aproximativ -15°C
- Acesta este un punct opțional și este relevant pentru echipamentele destinate să funcționeze în climate foarte reci. Testarea la această temperatură ajută la determinarea capacității echipamentului de a funcționa eficient în condiții extreme.
6. Punctul F
- Temperatură exterioară: Aproximativ -15°C
F este punctul bivalent (cel mai scăzut punct de temperatură exterioară la care este declarată unitatea
să aibă o capacitate capabilă să suporte 100 % din sarcina de încălzire fără încălzitor suplimentar,
dacă este sau nu integrat în unitate);
7. Punctul G
- Temperatură exterioară: -22°C
- Punctul G este utilizat pentru evaluarea performanței echipamentelor în climate extrem de reci. În acest punct, echipamentele trebuie să mențină performanța și eficiența, chiar dacă temperaturile exterioare sunt foarte scăzute.
Importanța IR (Intermittency Ratio)
Un alt aspect important este IR (Intermittency Ratio), care se aplică pompelor de căldură modulante. Acest raport descrie comportamentul unui echipament atunci când cerințele de putere scad sub capacitatea minimă de funcționare continuă. În astfel de cazuri, echipamentul va trece în modul ON-OFF, funcționând la capacitatea minimă. IR este esențial pentru evaluarea corectă a performanței și pentru aplicarea coeficienților de degradare la echipamentele modulante.
Concluzie
EN 14825 reprezintă un standard esențial pentru evaluarea performanței sezoniere a pompelor de căldură și aparatelor de aer condiționat. Prin introducerea testelor în sarcină parțială și a calculului SCOP și SEER, acest standard oferă un cadru detaliat pentru optimizarea performanței echipamentelor în funcție de climatul specific. Respectarea acestui standard este vitală pentru producători, dar și pentru consumatori, oferind o imagine clară și realistă asupra eficienței energetice pe termen lung.
